Doamne ajută !
Vă aşteptăm cu drag în mijlocul nostru. Sf. Slujbă a Învierii este sâmbătă la ora 24.00 în biserica din Bredäng.
Adresa: Bredängsvägen 260, 121 02 Skärholmen.
Veniţi să luaţi lumină!
Sunteţi bineveniţi.
După Slujba Învierii avem agapa creştinească - masa de Paşte
la care vă invităm cu drag să ciocnim un ou roşu
după tradiţia noastră strămoşească.
Cu deosebită consideraţie, Pr. Gheorghe Borca
Asociaţia Culturală Româno-Suedeză „FRĂŢIA” a fost infiinţată în 27 mai 1995 cu sediul în Bredäng, în partea de sud a oraşului Stockholm. Asociaţia funcţionează făra câştig economic, este apolitică şi considerată o organizaţie non-profit.
Asociaţia are ca scop de bază păstrarea, încurajarea, prezentarea, răspândirea şi sprijinirea creaţiei artistice a societăţii multiculturale.
Asociaţia editează începând din 1998 magazinul bilingv Poduri- Foia Românească /Broar-Rumänska Bladet.
Ideea proiectului
După încercări asidue din partea Asociaţiei Culturale Frăţia în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română „Adormirea Maicii Domnului” din Bredäng, s-a acordat terenul pentru a construi o biserică de lemn şi o Casă de Cultură. Este o realizare memorabilă aşteptată de 20 de ani atât de enoriaşii bisericii cât şi de Asociaţia Frăţia.
Prin realizarea proiectului se deschide posibilitatea răspândirii unei arhitecturi maramureşene unice în Suedia.
Prima bisercă românească construită în Suedia şi în Scandinavia va deveni pentru locuitorii din regiune un bine cunoscut forum care va întări mai mult relaţiile apropiate dintre cultura română şi ceea suedeză, cât şi relaţiile dintre artă şi credinţă.
Scop
- Crearea unor locuri de întâlnire unde tineretul poate învăţa să ducă mai departe moştenirea noastră culturală şi în acelaşi timp să primească o preocupare constructivă.
- A crea un punct de întâlnire ecumenic pentru toate bisericile din regiune.
- Toate părţile complexului vor funcţiona comform normelor şi relaţiilor suedeze şi vor vi deschise pentru toţi cei ce vor fi interesaţi.
Realizarea unui ansamblu cultural în jurul Bisericii Ortodoxe Române, care să răspundă nevoilor comunităţii şi care să facă posibilă o integrare mai rapidă şi eficace în cadrul societăţii suedeze.
Deasemenea realizarea acestui proiect va răspunde şi necesităţii realizării unei activităţi coordonate într-un complex arhitectural unicat. Centrul cultural internaţional va reprezenta baza acestui complex.
Pentru detalii
puteţi deschide sau salva documentul în format pdf sau word document dând clic pe una dintre imagini
Iubiţi credincioşi,
Ştim cu toţii bucuria sărbătorilor, fie că este o aniversare în familie, fie că sunt marile praznice: a Crăciunului sau al Sfintelor Paşti.
Dar ştim deasemenea câtă muncă şi alergătură, preocupări, griji şi cheltuieli se adună pentru a împlini aceste bucurii.
Este la fel şi în pregătirea sărbătorii înălţării unei biserici.
Ne aflăm în etapa cea mai grea: începerea lucrărilor pentru ridicarea bisericii noastre.
Aceasta înseamnă definitivarea dosarului pentru pentru autorizaţia de construcţie ( byggnadslov), care cuprinde costuri lunare, exclusiv moms (TVA) pentru:
- analiza şi profilul geologic al terenului 98 900:-
- avizul pompierilor pentru căile de acces şi gurile de apă 115 000:-
- avizul incidenţei sonore în zonă ( nivelul de zgomot ) 39 000:-
Firma Bygganalys AB, întocmeşte documentaţie, coordonează firmele executante. Plata se face după orele de muncă depuse şi se plăteşte lunar. Decembrie 46 668:-
pentru întocmirea documentaţiei şi planurilor de execuţie a fost ales biroul de arhitectură e.l.e ARHITEKTER AB 450 955 :-
autorizaţia de construcţie
După o aşteptare lungă şi multe demersuri iată că intrăm în faza realizării care constă în două etape:
Etapa I – a în anul 2008 – ridicarea bisericii
Etapa II-a în anul 2009 – 2010 ridicarea ansamblului socio-cultural.
Până în prezent din donaţiile anilor trecuţi s-a realizat: biserica maramureşeană şi mobilierul ( iconostas şi icoane, jilţuri sculptate, Tronul Născătoarei, Tronul Arhieresc, strana cântăreţilor la fel sculptate, uşi sculptate şi geamuri termopane.
Aşa cum ştim construcţiile în Suedia se execută după o planificare precisă şi într-un ritm susţinut, ceea ce înseamnă achitarea facturilor în termeni prevăzuţi – 30 de zile.
Primele facturi înseamnă o scadenţă la 25 februarie.
Deoarece demersurile şi obţinerea terenului pentru tot ansamblul s-a făcut prin Asociaţia Culturală "FRĂŢIA" care coordonează plata facturilor, donaţiile Dumneavoastră trebuiesc trimise în contul: BankGiro 5923 – 7941 sau PlusGiro 107 64 68 – 6
Aducem mulţumire celor care înţeleg apelul nostru şi contribuie la împlinirea tradiţiei, în amintirea strămoşilor noştri, pentru binele nostru şi a celor care vor veni.
Să nu uităm pentru a reuşi înaltul sfat al Sf. Pavel – să fie unite credinţa, speranţa şi iubirea.
Preot paroh şi Consiliul bisericii
Gheorghe BORCA
Asociaţia culturală „Frăţia”
Elena BORCA & Mirela MUTH
Jurist
Richard AUSTADIUS
Transpunerea
în 3D a desenelor arhitectului Dorel Cordoş, au fost realizate de firma CADrom
Arhitectul Dorel Cordoş s-a născut în Piatra Neamţ. După ce a lucrat la restaurarea Palatului Cotroceni şi a Mănăstirii Sâmbăta de Sus, a părăsit Capitala şi s-a stabilit în locul de baştină al nevestei - Sighetu Marmaţiei. Frumuseţea construcţiilor tradiţionale maramureşene a ajuns să-l obsedeze. A studiat toate detaliile caselor vechi, precum şi semnificaţia simbolurilor precreştine păstrate de ţărani pe porţi - rozetele care înfăţişează soarele şi cerul, linia şarpelui şi colţii de lup care protejează gospodăria.
Interviu acordat revistei "Poduri":
La rugămintea preotului Gheorghe Borca din Bredäng, Stockholm, arhitectul Dorel Cordoş din Maramureş a acceptat lucrarea de proiect pentru prima biserică românească din Scandinavia, ce urmează a se construi la Stockholm, în zona Bredäng. După o călătorie lungă cu autobuzul, ajuns la Stockholm, domnul Cordoş a vizitat imediat terenul unde urmează să fie amplasată biserica şi apoi a început să lucreze la schiţele pentru planul de ansamblu al proiectului.
Indirect, trebuie amintit faptul că totul a fost improvizat pe loc, iar condiţiile de muncă nu au fost cele dorite.
Am rămas profund impresionaţi de cuvintele frumoase, pline de spirit românesc, de căldură şi blândeţe, ale unei personalităţi de valoare pentru arhitectura neoromânească, arhitectură pe care o descrie într-un interviu, din care redăm câteva rânduri:
- Domnule arhitect, ce părere aveţi de proiectul nostru din Stockholm-Bredäng?
D.C. - Am o părere bună, un dialog frumos. Poate să iasă o lucrare interesantă, inedită, pe care numai aici în Stockholm putem să o găsim. Să vedem ce vor spune autorităţile suedeze, oamenii, când va fi gata. Până nu se concretizează este doar o idee pe hârtie.
Având în vedere că Maramureşul este cel mai aproape de arhitectura Scandinaviei, este un proiect foarte interesant.
– Care sunt influenţele în arhitectura românească, şi dacă ele există ?
DC. – Maramureşul este clar că a avut un fond comun cu Polonia şi Scandinavia prin această arhitectură a lemnului.
Moldova are deja influenţa rusească şi poloneză, pe baza arhitecturii gotice, Ţara Romănească influenţa orientală – Turcia şi Armenia. Bine, Armenia a influenţat Moldova. Italia – aici găsim cele trei stiluri zonale; orientul, nordul şi vestul prin arhitectura austro-ungară care a pătruns la noi. Interesant cu aceste trei sedimentaţii este cum au intrat în România şi cum se cristalizează. Arhitectura românească nu este o arhitectură închisă, ci este o arhitectură care acum se redescoperă, se dezvoltă. Puţine popoare au un stil al lor în arhitectură. Spre deosebire de alte popoare, România are un stil al ei neoromân, unic, în care se constată o împletire între arhitectura modernă şi arhitectura tradiţională, sau între arhitectura clasică şi arhitectura clasică din Europa. Acestea s-au îmbinat foarte frumos, de unde a rezultat această arhitectură neoromânească care continuă şi în zilele noastre.
– Cum vi se pare poziţia terenului pe care va fi amplasată biserica noastră de lemn?
D. C. – Mi se pare un loc foarte frumos şi unde puteţi să aveţi nişte clădiri excepţionale, care să transforme totul într-o zonă inedită, atât pentru comunitatea românească de aici, cât şi pentru românii din ţară. Ea poate să devină o ambasadă spirituală. Să vă ajute Dumnezeu! Este foarte frumos şi foarte central şi nici nu se putea primi un alt loc mai potrivit ca acesta şi, de aceea, trebuie făcut ceva de valoare.
Dumneavoastră doriţi un spaţiu românesc, să vă simţiţi ca acasă, mai ales cei care sunt definitiv rămaşi aici şi nu se mai întorc. Poate fi un dialog între cele două culturi, o comuniune, o concurenţă benefică,
să-i spun. Interesant e că s-a ales partea din Maramureş. Cei din Spania sunt mai apropiaţi de arhitectura oltenească, muntenească, spaniolă, italiană. Biserica maramureşană în Suedia este ca la ea acasă, da foarte interesant şi este bine aleasă. Biserica de lemn va aparţine şi Suediei şi României. Pe când o biserică de zid, în stil brâncovenesc, ar fi aparţinut 90% spaţiului românesc.
- Aveti şi alte proiecte în perspectivă?
D.C. – Da, sunt proiecte în Barcelona şi Siracusa. Bine, dar eu am mai făcut o biserică de lemn lângă Paris, la Limoux. Este reşedinţa Mitropolitană a Europei Occidentale şi Meridionale, o biserică modestă dar foarte frumos integrată în situl localităţii Limoux, o biserică în care inclusiv mobilierul l-am executat eu. E simplu, din lemn masiv. La acea biserică se află călugări şi călugăriţe. Francezilor le place foarte mult, e ceva domestic, se regăsesc. E un murmur de rugăciune. Aşa simt ei căldura pe care o emană spaţiul acela – lemnul. Sigur că trebuie să apărem în lume cu ce avem noi mai frumos şi sigur prin arhitectura lemnului.
- Domnul Cordoş, vă mulţumim şi vă dorim în continuare multe lucrări frumoase şi realizări valoroase. Începutul unui astfel de proiect ne prilejueşte tuturor bucuria continuării uneia dintre cele mai de seamă activităţi din viaţa comunităţii noastre şi de a aduce în Ţara Nordului o părticică din tezaurul nostru românesc.
E. Borca
Pentru a realiza proiectul sunt necesari şi arhitecţi suedezi, care vor avea grijă ca proiectul să fie după standardele suedeze. Aceasta nu va afecta, însă, arhitectura maramureşeană. Deja a început colaborarea dintre cei doi arhitecţi (român şi suedez). Firma Bygganalys angajată de asociaţia Frăţia, cea care se ocupă de întreaga lucrare, a angajat la rândul ei firma e.l.e arkitekter AB.
Tomas Enekvist (VD)
Arkitekt SAR/MSA Arkitektexamen KTH -83, KKH -94
Bygganalys AB este în branşa ei din anul 1952, una dintre cele mai importante firme din Suedia în conducerea proiectării, construirii şi finanţarii unei clădiri. Firma adună toate datele necesare pentru a avea o imagine de ansamblu a costurilor întregului proiect.
Uriaşa bază de date a firmei conţine mii de proiecte care se actualizează în tact cu progresia costurilor. Consultanţii prelucrează şi adaptează aceste informaţii cu ajutorul acestui sistem şi "unelte" ceea ce înseamnă că pot informa imediat şi la zi o imagine a costurilor proiectului şi investiţiilor.
De ce s-a ales ca sursă de inspiraţie tocmai Maramureşul?
Pentru că aici mai există fărâme de cultură şi obiceiuri populare care în alte părţi din România au dispărut sau alterat în timp. Principalul mijloc de transport este aici în continuare căruţa cu cai. Religia ortodoxă este foarte vie aici şi fiecare sat din zonă se mândreşte cu bisericile sale din lemn care aduc foarte mult cu vechile biserici norvegiene din lemn. Imaginile de mai jos sunt din Bârsana, pentru că renumitul ansamblu monahal "Mănăstirea Bârsana" a fost realizat de arhitectul Dorel Cordoş.
Biserica de lemn este deja construită şi se află la Poienile Izei, în Maramureş.Biserica şi iconostasul există deja şi aşteaptă în satul Poienile Izei să fie transportate la Bredäng. O parte a bisericii şi stranele se află deja în păstrare la Uppsala. O mare parte a icoanelor din iconostas sunt păstrate în Biserica din Bredäng. Aceasta a fost executată şi sculptată de meşteri constructori în biserici de lemn din Maramureş în colaborare cu preotul Ion Pop şi firma "Monumente Tradiţionale SRL" Poienile Izei – Maramureş. Stranele şi iconostasul sunt sculptate în stejar de meşterul artizan Viorel Mihiş din satul Baba‐ Maramureş
Scrisoare de sponsorizare
X – 2008 Proiectul de Construcţie din Bredäng, Stockholm
Puteţi deschide sau salva documentul în format pdf sau word document dând clic pe una dintre imagini